Informaţii Turistice

Covasna (în maghiară Kovászna) este un judeţ în regiunea Transilvania din România. Judeţul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaţilor de Curbură. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui judeţ este legat de spaţiul extracarpatic prin pasurile Buzău şi Oituz precum şi prin mai multe trecători ale Carpaţilor Răsăriteni.

Rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci

Este o arie protejată (sit de importanţă comunitară) situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul judeţului Covasna, în partea central nord-estică a Depresiunii Braşovului. Se întinde pe o suprafaţă de 2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaştini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziţie, pajişti naturale, păşuni, terenuri arabile cultivate).

Cheile Vârghişului

Cheile Vârghişului şi peşterile din chei alcătuiesc o arie protejată de interes naţional, situată pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita. Se întinde pe o suprafaţă de 800 hectare. Aria protejată reprezintă un sector de îngustare realizat în calcare jurasice de râul Vârghiş, cu fenomene exocarstice şi endocarstice de mare spectaculozitate.

Peştera Puturosul de la Balvanyos

Peştera Puturosu (sau "Tinda iadului") din masivul cu acelaşi nume este o veche galerie de sulf şi se află la o altitudine de 1052 m. De aici s-a extras sulf in secolele XIV-XVIII. Este cea mai eficace mofetă uscată din toată Europa, debitul gazos (dioxid de carbon) fiind de 3000 m3 pe zi.

Balta dracului din staţiunea Covasna

Simbol al oraşului, Baltă Dracului este o erupţie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisă pentru public in 1881 şi folosită iniţial pentru tratament, oraşul intrând astfel în rândul stațiunilor balneoclimatice. Conform tradiţiei, în anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar în mod enigmatic s-a mutat în centru, lăsând în vechiul său loc un frate mai mic, "Mica Baltă a Dracului".

Cetatea Păgânilor, Balvanyos construcţie secolul al X-lea

Cetatea Păgânilor a fost ultimul bastion al păgânilor din secolul al XIII-lea şi a fost inspiraţie pentru scriitorul maghiar Jókai Mór în romanul cetatea Balvanyos. Numele de cetatea Păgânilor vine de la perioada în care locuitorii din aceste zone au fost forţaţi să se creştineze până atunci, aceştia, fiind închinători la idoli. Cetatea Păgânilor este o fortificaţie de tip Latene care a fost locuită în secolul I, iar mai târziu în perioada Evului Mediu timpuriu cetatea a fost ridicată pe un vârf de munte din pietre bolovănoase. Legenda povesteşte că în această cetate a fost păstrată pentru mai mult timp coroana Ungariei, iar stăpânul cetăţii Apor a purtat război cu Ştefan cel Sfânt deoarece acesta vroia să încreştineze localnicii.

Legenda spune că noaptea în ruinele cetăţii se aud diferite zgomote, râsete, zângănit de lanţuri sau focuri de armă, însă până azi misterul rămâne neelucidat.

Cetatea Zânelor, Covasna

Este una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi dacice dinafara Munţilor Orăştiei. Fortificaţiile şi modul de amenajare a teraselor reprezintă un unicat pe teritoriul dacilor. Istoria acesteia se întinde pe aproape trei secole, fiind construită pe parcursul secolului al II-lea î.Hr., distrusă probabil în vremea lui Burebista, reconstruită apoi grandios la sfârşitul sec. I î.Hr. şi incendiată şi dărâmată în momentul cuceririi romane a Daciei. Impresionantă atât prin amplasare, cât şi prin vestigiile păstrate, cetatea a intrat în tradiţia locală, inspirând legende cu zâne şi comori ascunse.

Staţiunea Malnaş Băi

Malnaş Băi este situată pe malul drept al râului Olt, la poalele Munţilor Bodoc si Baraolt, la o distanţă de 22 de km de Sfântu Gheorghe.
Localitatea s-a dezvoltat ca staţiune balneoclimaterică binecunoscută îndeosebi prin izvoarele de apă minerală şi emanaţiile de gaze mofetice.
Zona este foarte bogată în izvoare de apă minerale (carbogazoase, calcice, magneziene, bicarbonatate) şi izvoare cu valori curative. Procedeele de tratament includ băi calde cu apă minerală şi mofete.

Centrul de băi, Malnaş-Băi

Centrul de băi din staţiunea Malnaş-Băi, construit prin proiectul “Drumul apelor minerale”, a fost deschis, pe data de 20 mai 2014, pentru turişti, care au la dispoziţie bazine interioare şi un spaţiu de fitness. Se poate ajunge pe drumul European dintre Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, E578.

Apa minerală de la Complexul din Malnaş este o apă minerală feruginoasă, carbogazoasă şi calcică. Această apă minerală se poate folosi în cura internă pentru ameliorarea simptomelor bolilor aparatului digestiv şi renal. Băile carbogazoase sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare, a bolilor vasculare periferice, a hipertensiunii arteriale, a cardiopatiei ischemice cât şi la tratarea afecţiunilor aparatului locomotor.

Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din judeţul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de staţiunea Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare, din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani.
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, şi are o adâncime maximă de 7 m. Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii, neavând izvoare.

Despre acest lac există şi unele legende.

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soţie, nu dorea acest lucru deoarece părinţii o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritişului. În seara nunţii, mireasa a fugit şi s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsufleţit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfinţit de către mitropolie.

Odinioară, prin aceste locuri trăiau doi tirani care erau fraţi. Unul stăpânea o cetate pe vârful Puciosul din apropiere, celălalt, o cetate situată pe locul actualului lac. Stăpânul cetăţii de pe Puciosul avea o caleaşcă minunată, câştigată la zaruri, fapt ce a stârnit invidia fratelui său, care a pus rămăşag că a doua zi va veni în vizită cu o caleaşcă şi mai măreaţă. Pentru a câştiga rămăşagul, tiranul pune să fie înhămate la caleaşca sa opt din cele mai frumoase fete din împrejurimi.
Caleaşca fiind foarte grea, acestea nu au putut să o urnească, fapt ce a dezlănţuit mânia stăpânului, care a început să le biciuiască. Una din fete, pe nume Ana, l-a blestemat pe stăpânul cel mârşav. Blestemul fetei s-a împlinit numaidecât: s-a pornit o furtună îngrozitoare, cu fulgere şi tunete, cutremure, iar cetatea, împreună cu tiranul ei, s-a scufundat în flăcări. În locul cetăţii de odinioară s-a format un lac albastru şi liniştit, numit de locuitorii din zonă Lacul Sfânta Ana.

Comuna Arcuş

Se situează în valea pârâului Arcuş, la 3 km de Municipiul Sf. Gheorghe. În munţii ce se înalţă în imediata apropiere a comunei se găsesc refugiul din vremea tătarilor, numită de săteni cetatea “ Várhegy “ precum şi numeroase izvoare de apă minerală.

Comuna are 2 obiective turistice: Cetatea-biserică Unitară şi castelul Szentkereszti.

Castelul Szentkereszti a fost construit în stilul neo-baroc, amenajat fiind pentru fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu, în prezent găzduieşte Centrul de Cultură Arcuş. Castelul este înconjurat de un parc dendrologic, acesta fiind înfiinţat de familia Baronului Szentkereszti.

Cetatea-biserică Unitară din comună este datată din sec. XVII şi este considerat cel mai bine păstrat monument din regiune. În bastionul din partea S-V a cetăţii în prezent se poate vizita o expoziţie cu istoria comunei Arcuş. În turnul bisericii se găseşte clopotul considerat având cea mai mare greutate din Judeţul Covasna, o greutate de 1 tonă.

Echitație :

*Echitaţie în localitatea Arcuş

• pentru începători - călărie în ţarc
• pentru avansaţi - călărie prin păduri, pe dealuri şi păşuni din preajmă
• din toamnă până primăvară prlimbare cu căruța iar în timpul iernii sanie trasă de cai

Prepararea de Kürtöskalács “ca la mama acasă”
*Seară folclorică: învățarea și păstrarea dansurilor tradiționale transilvănene

Gelința - 50 km de Arcuș

Biserica Romano-Catolică Sf. Emeric este un monument deosebit de valoros, datorită zestrei sale artistice. Ca arhitectură prezintă o navă tăvănită și un cor gotic cu absidă poligonală și boltă pe nervuri, fiind un exemplu tipic de mică biserică de sat din Transilvania secolului al XIV-lea. Pereții navei păstrează un ansamblu de pictură murală gotică de o mare bogăție (cca 1330) reprezentând scene din ciclul cristologic, legenda regelui Ladislau, "Judecata de Apoi" etc. Plafon casetat de stil renascentist, decorat cu motive heraldice și florale (1628). Monument restaurat în 1972.

Bățanii Mici – 45 km de Arcuș
Muzeul a fost înființat în anul 1969 în casa în care a locuit publicistul și scriitorul Elek Benedek (1859-1926) și expune obiecte legate de viața și activitatea scriitorului, mobilier, documente originale și fotocopii, precum și exemplare din cărțile sale tipărite.

Moara de apă, care funcționează și în prezent

Tălișoara – 50 km de Arcuș
Vizită în atelierul fierarului.

Băile Șugaș – 13 km de Arcuș

• Complexul de agrement oferă numeroase activități în fiecare sezon, centru de tratament, teren de tenis, panou de escaladă, teren de minigolf și parc de aventură în pădure. Facilitățile de recreere în aer liber operează din luna mai până la sfârșitul lunii octombrie.
• centrul de tratament - hidromasaj, masaj de relaxare și masaj cu pietre de jad, sauna
• spaţiu de agrement - echipamentele de fitness, mesele de biliard, de fotbal și de ping-pong
• Mofetă
• Teren de tenis
• Terenul de minigolf cu 18 găuri, construit în locul grădinii zoologice vechi.

– Parcul de aventură Băile Șugaș
Locul preferat de distracții al copiilor , care conține 10 elemente cu diferite nivele de dificultate. Serviciile parcului deschis din luna mai pot fi încercate de copii începând cu vârsta de 6 ani, fiind ajutați și ghidați de profesioniști pregătiți.

– Panou de escaladă
Peretele de escaladă în aer liber are 12 metri înălțime și 9 metri lățime, suprafața de escaladă fiind de aproximativ 250 metri pătrați. Cele 16 rute diferite de escaladă sunt proiectate în funcție de culori, cu peste 450 de locuri de prindere, putând fi utilizat de copii de la vârsta de 6 ani.

Șugaș Spa - piscinele cu apă caldă și rece, baia cu aburi, saune, sala de fitness, sala de conferințe și cafeneaua

Schi
închiriere echipament schi şi snowboard - instructor de schi